Administrația Parcului Național Munții Rodnei achiziționează curele cu GPS pentru cei 500 de câini care stau pe lângă stânele din parcul național. Intenția este de a-i identifica pe cei agresivi care atacă și ucid animalele protejate și a-i elimina din zonă. Aceasta este doar o măsură pregătită de Parcul Național Munții Rodnei, care se declară „cel mai amenințat parc național” din România.
Administrația Parcului Național Munții Rodnei a pregătit o licitație publică pentru achiziționarea a 500 de curele cu GPS pentru tot atâția câini existenți momentan în parcul național. Pentru această achiziția a fost alocată suma de 2,5 milioane de lei, provenind din fonduri europene.
Practic, astfel vrea administrația Parcului Național să vadă pe unde mișună fiecare câine de la cele 110 stâne și dacă atacă animalele protejate din parc. Dacă se dovedește că un câine a atacat un animal protejat, acesta va fi eliminat din parc:
„Prin achiziția de jujee cu colar GPS se va asigura stabilirea arealului străbătut de fiecare câine ciobănesc pe durata unui sezon de pășunat, identificarea raselor de câini cu areal mare și cu agresivitate ridicată și argumentarea interzicerii acestor rase care nu se încadrează în tiparul «câine ciobănesc», precum și argumentarea științifică a reglementării unui anumit număr de câini pentru fiecare dintre cele 110 stâne, în funcție de vulnerabilitatea speciilor de faună din acele habitate”, se arată în caietul de sarcini al licitației.
Rolul sistemului GPS încorporat este de a acumula date pe perioada pășunatului privind deplasarea câinilor ciobănești și identificarea zonelor vulnerabile unde aceștia pătrund și ucid juvenilii speciilor de interes comunitar: cocoș de mesteacăn, cocoș de munte, vidre, urs, lup, râs.
Firma care va câștiga licitația are la dispoziția pentru livrarea 60 de zile. Aceasta va trebui să ofere o garanție de 24 de luni. Curelele trebuie să aibă o carcasă specială pentru echipamentul GPS, rezistentă la apă și șocuri.
Parcul Național Munții Rodnei, cel mai amenințat din România?
Administrația Parcului Național Munții Rodnei ia în calcul și garduri electrice cu panouri solare la stânele din masiv, pentru a proteja oile și vacile de atacurile carnivorelor mari, care s-au intensificat.
În caietul de sarcini al licitației, administrația Parcului Național Munții Rodnei se declară „cel mai amenințat parc național din România”:
„Parcul Național Munții Rodnei este cel mai amenințat parc național din România, datorită multitudinii de factori la adresa biodiversității (braconaj faunistic, tăieri forestiere ilegale, exploatări de resurse regenerabile – cariere de calcar, ape miniere uzate de la peste 50 de mine dezafectate care se revarsă în pâraiele montane, suprapășunatul și supratâlirea cu peste 80.000 de animale domestice, lacuri glaciare modificate antropic).Toate aceste sunt amenințări, dar și presiuni la adresa biodiversității din Munții Rodnei”, se arată în document.
Potrivit aceluiași document, anual sunt braconate peste 20 de exemplare din speciile protejate – lupi, urși, râși, capre negre sau marmote. O problemă o reprezintă incendiile forestiere, care s-au dublat în ultimii ani. Anual, sunt raportate peste 20 de incendii.
Anual, sunt raportate peste 10 de atacuri asupra rangerilor și jandarmilor montani, din partea tăietorilor ilegali de lemn și a braconierilor în special din zona Borșa. Rangerii din zonă nu au nici măcar arme de pază pentru a se putea apăra și interveni.
Off-roadiștii distrug habitatele alpine
Administrația Parcului Național Munții Rodnei susține că printre cei care provoacă probleme în parc se numără și cei cu mașini de teren, care profită de accesul facil din cele 20 de văi montane și pătrund în zonă, afectând habitatele alpine.
„Habitatele vulnerabile identificate până în prezent au fost selectate spre a fi restricționate ca acces auto prin intermediul barierelor, amplasării bolovanilor ciclopieni care să stopeze accesul off-road, montarea panourilor de avertizare”, precizează reprezentanții PN „Munții Rodnei”.
Instituția ia în calcul implementarea unui sistem de supraveghere video online, care să asigure o imagine de ansamblu a zonelor vulnerabile, compus din camere video performante ce asigură o vizibilitate mare și amplasate pe creasta masivului, coroborat cu o serie de camere video amplasate pe văile montane cu habitate vulnerabile.
În cazul unor activități ilegale (zgomot de armă semnalat de senzorii sonori, incendiile semnalate în infraroșu și senzori de fum, pătrunderea autovehiculelor off-road semnalate de senzori optici și termali), semnalele ar fi transmise printr-un dispecerat la rangerii și personalul administrației Parcului Național Munții Rodnei în timp real, pentru a se putea acționa rapid.
PNRM vrea dotări high-tech în parc
Administrația Parcului Național Munții Rodnei vrea echipamente performante de monitorizare a biodiversității prin tehnici noi. Fără utilizarea echipamentelor performante, mare parte din informațiile de mediu sunt imposibil de prelevat din teren.
„Achiziția unui sistem mobil de fotografiere și filmare în teren în condiții montane uneori extreme, editare grafică și video, reprezintă un obiectiv important al APNMR pentru creșterea gradului de informare și conștientizare al comunităților locale și al vizitatorilor. APNMR intenționează crearea unui laborator mobil de fotografiere și filmare în natură, care să asigure suportul foto și video al tuturor activităților de educație ecologică, informare și conștientizare”, mai spun reprezentanții PNMR.
Parcul Național Munții Rodnei a primit o finanțare din fonduri europene, în valoare de 47,8 milioane de lei, pentru menținerea și îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din siturile Natura 2000 din Munții Rodnei.
Parcul Național Munții Rodnei a fost înființat în 1932 și este arie protejată de interes național și internațional. Acesta se întinde pe teritoriul a două județe: Bistrița-Năsăud și Maramureș.
Este al doilea parc național ca mărime din țară, având o suprafață de 47.202 hectare din care 3.300 hectare au fost declarate rezervație a biosferei încă din 1979.
Preocupările privind protejarea naturii, a florei şi faunei sălbatice au existat încă din perioada interbelică, şi au culminat în anul 1932, când 183 hectare de gol alpin din zona Pietrosu Mare au fost declarate Rezervaţie a Biosferei. Importanța acestei arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare.
sursa:gazetadebistrita.ro
