RELIGIEULTIMA ORĂ

Duminica Floriilor Ortodoxe sau Floriile. Cea mai importanta sarbatoare ce vesteste Pastele

Anul acesta, potrivit calendar ortodox 2024, creștinii ortodocși sărbătoresc Paștele pe 5 mai . Astfel, Floriile 2024 pică pe 28 aprilie.

Sărbătoare cu cruce roşie pentru creştinii ortodocşi de Duminica Floriilor, sărbătoarea care marchează intrarea triumfală a Mântuitorului în Ierusalim, anticipând pătimirile și jertfa Sa.

Duminica Floriilor sau Floriile este o sărbătoare creștină care nu are dată fixă, ea fiind comemorată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paștelui. Duminica Floriilor comemorează un eveniment menționat în toate cele patru evanghelii, după Marcu, Matei, Luca şi Ioan, respectiv intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, în zilele dinaintea patimilor.

Sărbătoarea Floriilor mai este cunoscută şi ca Duminica Patimilor sau Duminica Floriilor ori a Patimilor Domnului.

În urmă cu 2022 ani, Iisus intra în Ierusalim călare pe un magar, însoţit de apostoli şi era întâmpinat de mulţime ca rege spiritual al iudeilor, cu ramuri de palmier.

Floriile sunt sărbătorite ca onomastică a tuturor celor care poartă nume de floare, iar de Florii este dezlegare la peşte.

Sărbătoarea de Duminica Floriilor

Aproape 1,5 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica în Duminica Floriilor.

Cei mai mulţi români cu nume de floare se numesc Florin – 336.793, Viorel – 145.673 şi Viorica – 145.020.

Tot în Duminica Floriilor, mai sunt şi alte câteva sute de persoane cu nume mai rare, dar tot de flori, şi care sărbătoresc: Mărgărit, Micşunica, Panseluţa sau Crizantema.

Din totalul româncelor cu nume de flori, cele mai multe sunt Viorica, Florentina, Florica, Floarea şi Florina.

Dintre bărbaţi, Florea, Florentin şi Florinel. Tot printre bărbaţii români care îşi serbează onomastica în Duminica Floriilor sunt şi cei care se numesc Trandafir, Bujor, Floricel, Mărgărit şi Crin.

În Duminica Floriilor, sunt aniversate şi românce cu nume mai rar întâlnite, precum Garofiţa, Iris, Anemona, Micsunica, Romanita, Panseluta sau Crizantema.

Iată şi câteva nume de care probabil nu ştiaţi că se sărbătoresc în această zi: Angela, Angelica (de la Angelica de pădure), Codrin, Codrina, Codruţ, Codruţa, Delia (de la Dalie), Dumitriţa (denumire populară a crizantemei), Eugenia (de la planta cu acelaşi nume).

Tot de Florii, sunt sărbătoriţi şi cei care poartă nume precum Genţiana, Gherghina (o altă denumire a Daliei), Laur, Laura, Laurenţiu, Laurian, Lauriana, Liliana, Lilian (de la liliac sau de la englezescul Lilly, pentru crin), Mălin, Mălina (de la pomul cu acelaşi nume), Romaniţa sau Veronica.

Cum se sărbătoreşte Duminica Floriilor la români

Credincioşii merg la biserică în Duminica Floriilor,  iar în această zi este şi dezlegare la peşte.

În seara de Florii, sunt slujbele deniilor, care continuă apoi în săptămâna Patimilor. Deniile au rolul de a-i pregăti pe creştini să treacă de la întunericul păcatului la lumina credinţei.

Credincioşii care merg la biserică primesc ramuri de salcie şi, conform tradiţiilor, aceste ramuri înseamnă înnoirea, primăvara, renaşterea naturii. Ramurile de salcie sfinţită se pun la tocurile uşilor şi ferestrelor, la streaşina casei ori la intrarea în grajd, la icoane sau chiar pe morminte. Se crede că după sfintire, salcia aduce linişte şi prosperitate în cămine.

În unele zone din sudul ţării, în Duminica Floriilor femeile colindă ca la sărbatorile de iarnă.

Credinţa populară spune că aşa cum va fi vremea în Duminica Floriilor aşa va fi şi de Paşte.

Rugăciune puternică de Duminica Floriilor. Sărbătoare cu cruce roşie în calendar ortodox

“Doamne, Dumnezeul nostru, Care şezi pe heruvimi;
Cel ce ai arătat puterea Ta şi ai trimis pe Unul Născut Fiul Tău,
Domnul nostru Iisus Hristos, ca să mântuiască lumea prin Crucea,
prin îngroparea şi prin învierea Sa; Căruia, venind în Ierusalim spre patima cea de bunăvoie,
poporul care şedea întru întuneric şi în umbra morţii,
luând semnele biruinţei, ramuri de copaci şi stâlpări de finic, I a prevestit învierea,
Însuţi, Stăpâne, păzeşte ne şi pe noi, care urmând acelora purtăm în mâini
ramuri de copaci în această zi de înainte prăznuire.
Şi precum pe acele popoare şi pe acei prunci care Ţi au strigat Ţie:
osana, apără ne şi pe noi, ca prin laude şi cântări duhovniceşti
să ne învrednicim de dătătoarea de viaţă învierea cea de a treia zi,
în Hristos Iisus Domnul nostru, cu Care împreună eşti binecuvântat,
cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh,
acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”.