Pe 11 noiembrie 1995, se stinge din viață Corneliu Coposu, liderul opoziţiei din România postcomunistă, cel care şi-a pierdut 17 ani din viaţă în închisorile comuniste.
In dimineața zilei de 11 noiembrie 1995, la orele 9 și 20 de minute, Corneliu Coposu trece în eternitate. Corpul neînsuflețit a fost expus în holul sediului central al PNȚCD, iar timp de trei zile, până la înmormântare, care a avut loc pe data de 14 noiembrie, la catafalcul marelui dispărut, de dimineața până seara, a avut loc un adevărat pelerinaj. Mii de oameni veniți din întreaga țară au stat la cozi nesfârșite pentru a-i aduce un ultim omagiu.
Deși nu a avut parte de funeralii naționale, la înmormântarea Seniorului au participat peste 100.000 de oameni din întreaga țară, care au venit în mod spontan să-l conducă pe ultimul drum. A fost înmormântat în Cimitirul Belu, alături de mamă, soție și surori. Ultimii care au rămas la cimitir au fost consătenii din satul natal, Bobota, atât de drag lui, în frunte cu fina lui, profesoara Valeria Ciocean, care au rostit rugăciuni și cântări religioase specifice zonei în care a văzut lumina zilei.
Referitor la dimensiunea europeană a personalităţii lui Corneliu Coposu, Wilfried Martens, preşedintele Partidului Popular European, în volumul autobiografic Europa: lupt şi înving, îl plasează pe Corneliu Coposu între figurile emblematice ale politicii internaţionale: „Corneliu Coposu a fost un erou, a stat 17 ani în închisorile comuniste și după 1989 a încercat să reconstruiască în România democrația. Eu nu-l voi uita niciodată pe Corneliu Coposu. A făcut lucruri deosebite și au fost momente importante în care am colaborat. Cred că ar trebui să fie un model pentru politicienii de astăzi, fiindcă a fost un om extrem de onest și de angajat în lupta pentru reconstruirea propriului partid și a țării sale. Eu cred că el este model pentru politicieni și un erou pentru români”.
La trecerea în eternitate, importanţi oameni politici de pe întreg mapamondul au trimis scrisori de condoleanţe. Printre ei şi Regele Mihai, a cărui sfetnic de încredere a fost. Iată ce spunea Majestatea Sa despre personalitatea lui Corneliu Coposu: „Dimensiunea sa etică l-a impus ca un necontestat reper și simbol al valorilor esențiale ale neamului nostru. Autoritatea sa morală a constituit coloana vertebrală a structurilor care, din decembrie 1989, au reunit toți românii dornici să scoată țara din impas. Prin caracterul său ferm a impus respect până și adversarilor săi cei mai încrâncenați. Viața exemplară a acestui mare român a fost o pildă pentru toți cei care l-au cunoscut (…) Dârz și demn, a luptat până la sfârșit. Om al datoriei, suflet generos, fidel Țării și Coroanei, Corneliu Coposu a trăit prin dăruirea de sine”.
