Privit uneori, în mod eronat, ca un obstacol geografic care i-a ținut despărțiți pe români, Arcul Carpatic a reprezentat dintotdeauna leagănul poporului român și stâlpul de susținere al unității naționale. Astfel, Ziua Mondială a Munților Carpați, sărbătorită anual pe 26 septembrie, capătă semnificația unei veritabile sărbători naționale.
Munții Carpați reprezintă al doilea lanț muntos ca lungime din Europa (1.500 de kilometri), întinzându-se pe teritoriul a șapte state: Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia. Dintre acestea, România deține o poziție privilegiată, găzduind 40% din întregul lanț carpatic, masivul muntos ocupând aproape o treime din suprafața totală a țării.
Un tezaur de biodiversitate și o casă pentru două milioane de români
Importanța Carpaților nu este doar una istorică sau peisagistică, ci și una ecologică și demografică de importanță majoră:
Biodiversitate unică: În Carpații românești se regăsesc aproximativ 1.350 de specii de plante și animale, dintre care 116 sunt endemice (există exclusiv în această regiune) și necesită măsuri speciale de protecție.
Comunități vii: Se estimează că aproximativ două milioane de români trăiesc în prezent în zona montană, repartizați în circa 745 de localități.
Angajamente internaționale pentru un ecosistem fragil
Pentru a asigura conservarea acestui patrimoniu natural și cultural, România a ratificat în octombrie 2006 Convenția cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, un tratat semnat de toate cele șapte state din regiune.
Tot în 2006 a luat ființă și Rețeaua Ariilor Protejate din Carpați (CNPA). Această organizație coordonează activitățile de conștientizare privind ecosistemele fragile și implementează măsuri concrete pentru a crește șansele de supraviețuire ale speciilor amenințate cu dispariția.
Dublă sărbătoare: Ziua Munților Curați
Sărbătoarea din 26 septembrie este dublată în calendarul de mediu al Uniunii Europene de Ziua Munților Curați. Acest eveniment subliniază legătura directă dintre sănătatea mediului înconjurător și calitatea vieții sau sănătatea populației.
Arcul Carpatic a fost, de-a lungul veacurilor, un veritabil scut pentru poporul român — oferind adăpost, hrană și resurse medicinale. În prezent, rolurile s-au inversat: responsabilitatea de a proteja aceste bogății și de a le lăsa moștenire generațiilor viitoare revine în întregime societății actuale.
