Din anul 2022, România sărbătorește legal Ziua Independenței. Parlamentul a votat în anul 2021 legea prin care 10 Mai devine Ziua Independenţei Naţionale a României, zi de sărbătoare naţională. Nu este zi liberă, este zi lucrătoare.
Prin Legea nr. 189/2021 s-a decis ca ziua de 10 mai să fie sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenței Naționale a României, zi de sărbătoare națională, lucrătoare.
Această zi glorifică trei momente istorice diferite:
- 10 mai 1866 – Carol Ludovic d
e Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul în fața deputaților români. El tocmai fusese ales domn de către populația cu drept de vot și apoi de către deputați; - 10 mai 1877 – Carol I promulgă Declarația prin care s-a proclamat Independența de Stat a României de către Senat și Adunarea Deputaților cu o zi mai devreme. Prin această declaraţie Principatele Unite intrau în războiul ruso-turc pentru a ieşi de sub suzeranitatea otomană. Armata română a trecut Dunărea în august 1877 și s-a alăturat armatei ţariste, alăturo de trupe cu voluntari sârbi, bulgari și muntenegreni. Otomanii sunt învinşi mai întâi la Plevna, apoi sunt cucerite pe rând cetăţile de la Rahova, Vidin, Smârdan și Belogradcik. La 3 martie 1878 este încheiat Tratatul de pace de la San Stefano, modificat în acelaşi an la Berlin, prin care Principatele Române sunt recunoscute ca stat independent, cedează Basarabia de sud către Rusia şi primesc partea de nord a Dobrogei, inclusiv Delta Dunării şi Insula Şerpilor;
- 10 mai 1881 – România este proclamată Regat și are loc încoronarea lui Carol I drept rege. Coroana lui era de oțel, provenit de la un tun turcesc cucerit în Războiul de Independență din anul 1877. Carol a fost monarh timp de 48 de ani, cea mai lungă perioadă de domnie din istoria noastră.
e Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul în fața deputaților români. El tocmai fusese ales domn de către populația cu drept de vot și apoi de către deputați;Din 1866 şi până în 1947, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României, cunoscută sub numele de Ziua Regelui sau Ziua Monarhiei;. În perioada comunistă, Ziua Națională a ţării a fost 23 august. În prezent, Constituţia declară România drept republică (art. 1), reprezentată de Preşedinte (art. 80), iar ziua naţională este 1 Decembrie (art. 12).
Evenimentele istorice au iscat o adevărată controversă în jurul acestei sărbători. De ce? Pe 9 mai 1877, prim-ministrul Mihail Kogălniceanu a citit în Camera Deputaților actul de Independență. Pe 10 Mai, Carol I a semnat documentul oficial. Înainte de comunism, ziua de 10 Mai a fost Ziua Națională a României.
10 Mai, semnificațiile zilei
Ziua de 10 Mai are, pentru noi, trei semnificații. Toate sunt legate de Regele Carol I, care a avut cea mai lungă domnie din istoria românilor: 48 de ani ( 1866 -1914).
Prima semnificație este legată de intrarea domnitorului Carol I de Hohenzollern în București. Principele Carol părăsește castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf şi traversează Elveţia şi Austria, spre România, la sfârşitul lui aprilie 1866, cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I. În ziua de 7 mai, ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai intră, după trei zile de mers cu trăsura sau călare, în București.
Cea de-a doua semnificație a datei de 10 Mai este legată de proclamarea independenței în anul 1877. La data de 9 Mai 1877, Parlamentul României a votat proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman, în unanimitate. Dar abia pe 10 Mai parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol semnează proclamaţia de independenţă, așa cum acum președintele promulgă legi ca să intre în vigoare. Celebrarea zilei de 10 Mai a fost interzisă în România pentru prima dată în 1917, de ocupaţia germană și a doua oară
de regimul comunist, după abdicarea forţată a Regelui Mihai din 1947.
A treia semnificație este legată de faptul că la 10 Mai 1881, România a fost proclamată Regat, iar Carol I a fost încoronat Rege.
